Când a intrat Isus în Ierusalim în ziua pe care noi o numim „Sărbătoarea Floriilor”, se poate spune că a fost o paradă patriotică. Privește cum este descrisă în Ioan 12:12-13:
„În ziua următoare, marea mulţime care venise la sărbătoare, auzind că Isus vine la Ierusalim, a luat ramuri de palmieri şi I-a ieşit în întâmpinare. Ei strigau: ‘Osana! Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!’”
Pentru acei oameni, acea zi era un fel de zi națională a României. Mulțimea striga că Isus e „Împăratul lui Israel” și flutura ramuri de palmier, un simbol patriotic pentru un Israel independent, ce trimitea cu gândul la ultimul lor stat independent din perioada Macabeilor. Era un moment emoționant, fericit în care îl primeau pe omul despre care mulți credeau că ar putea fi Împăratul lui Israel și care venise, în sfârșit, să-i dea jos pe romanii josnici.
Din moment ce se apropia Paștele, mulți soldați romani se aflau în Ierusalim. Nu e greu să ne imaginăm că unii dintre ei priveau parada și simțeau că e important să îi spună comandantului lor, Ponțiu Pilat, că evreii tocmai primiseră un rege în oraș pentru a-i înlocui pe conducătorii actuali.
Dacă Pilat a primit veștile, care crezi că a fost reacția lui?
Gândește-te la întrebările pe care ar fi putut să le pună soldații la aducerea raportului.
Ce fel de armată avea acest „Împărat al iudeilor”?
Nu era niciun soldat acolo, ci numai copii care râdeau și dansau în timpul paradei.
Ce fel de cântece patriotice de război cântau ei?
Numai cântece de laudă la adresa Dumnezeului lui Israel.
Ce fel de arme aveau?
Nu aveau săbii sau sulițe, ci doar ramuri de palmier.
Dar Împăratul? Pe ce fel de cal venise?
Nu a venit pe un cal de război. Nu a venit deloc pe cal. A venit pe un măgar, chiar un mânz.
Dacă se gândea Ponțiu Pilat la parada care l-a adus pe Isus din Nazaret în Ierusalim, probabil că râdea. Știau romanii cum să organizeze o paradă militară adecvată, iar aceasta nu era una dintre ele. Avem aici un contrast între o paradă militară măreață cu soldați, tancuri și proiectile, și o paradă a copiilor de ziua națională a României cu bebeluși, triciclete și steaguri.
Isus a proclamat ceva dramatic odată cu intrarea Lui în Ierusalim. „Da, sunt un Împărat al dragostei și al puterii, după cum am demonstrat înviindu-l pe Lazăr. Dar nu sunt ca împărații acestei lumi; sunt un Împărat smerit, care a venit să slujească și să moară pentru poporul Lui.”
Cel mai minunat aspect în această privință este că Împăratul smerit a câștigat. A învins Imperiul Roman și orice alt imperiu. Împărăția lui continuă să crească și stă în picioare și astăzi.