Bucurați-vă întotdeaduna in Domnul! Vă spun din nou: bucurați-vă! (Filipeni 4:4)
Ce om nesănătos ar spune unui grup să se bucure întotdeauna? Să se bucure, în Domnul, întotdeauna? Apostolul Pavel.
Însă de ce i-a instruit așa? Oare pentru că trăise o viață extravagantă? Nicidecum. Scria dintr-o celulă din închisoare (Filipeni 1:7). Oare pentru că cititorii săi duceau o viață extravagantă? Nici pe departe. Și aceștia erau chemați să sufere de dragul lui Cristos (Filipeni 1:29). Oare pentru că Pavel înființa o nouă doctrină conform căreia Dumnezeu îi ținea departe de suferință? Nicidecum. El voia să fie părtaș la suferințele lui Cristos și să devină ca Isus în moartea Lui (Filipeni 3:10-11). Sau oare pentru că era rupt de realitate, un optimist plin de efervescență? Nici atât. Pavel era conștient de depravarea umanității mai mult decât oricine altcineva și știa că mânia lui Dumnezeu se descoperă împotriva oricărei lipse de evlavie și nedreptăți (Romani 1:18, 1-3, 3:10).
Pavel voia ca ei să se bucure. Fondatorul lor se afla în închisoare, dar ei erau chemați să se bucure. Misiunea lui Cristos intra mereu în conflict, dar ei trebuiau să se bucure. Viața alături de Cristos presupunea părtășia cu crucea Lui - iar ei trebuiau să se bucure. Lumea era frântă, fără Evanghelie, sub mânia lui Dumnezeu, însă ei trebuiau să se bucure.
Cum este posibil? Cum pot credincioșii, care trăiesc într-o lume frântă și coruptă, înconjurați de durere și suferință, să se bucure? Cum pot cei pe care Cristos îi cheamă la o viață de durere adâncă (Matei 5:4), să aibă bucurie?
În ceea ce urmează am expus câteva sugestii pentru a-i ajuta pe credincioșii contemporani să se bucure, în mijlocul haosului și agoniei.
1. Bucură-te când ești socotit vrednic să ai parte de înjosire pentru numele Lui
În timpul zilelor de început ale bisericii primare, când focul persecuției începuse să ardă, apostolii găseau bucurie în faptul că erau considerați vrednici să fie înjosiți pentru numele lui Cristos (Fapte 5:40-41). Nu erau sadici și nu se bucurau de suferința fizică, ci batjocura pentru Cristos stârnise o versiune nouă, fascinantă de bucurie.
Credincioșii trăiesc în societăți tumultoase și turbulente. În anumite părți ale lumii în care să fii credincios era odată tolerat, acceptat și chiar la modă, acum este considerat deplorabil. Acum ești considerat un fanatic fundamentalist, plin de ură. Să ne înțelegem: nu ar trebui să facem sau să spunem lucruri stupide ca să întărim această perspectivă. Nu ar trebui să fim loviți pentru greșelile noastre (1 Petru 2:20). Însă când suntem înjosiți datorită loialității noastre față de Isus, avem un motiv de bucurie.
2. BUCURĂ-TE CÂND TE SIMȚI SINGUR ÎN LUCRARE
Ilie credea că era singur. Credea că era singurul purtător de cuvânt al lui Dumnezeu, un om însingurat cu o inimă de neînlocuit pentru Domnul. Se înșela, desigur, căci Dumnezeu i-a spus că mai erau 7000 de bărbați care nu își plecaseră genunchii înaintea lui Baal (1 Regi 19:18). Și s-a dovedit că, în momentele lui de singurătate, Dumnezeu i-a dat un partener, un succesor puternic în lucrare: Elisei.
Și totuși, Ilie se simțea singur și tot așa, vor fi perioade, în orice lucrare, când liderii se vor simți izolați. Epuizarea resimțită, plus nevoile zilei, devin prea greu de suportat. Solicitările și dorințele oamenilor sunt, deseori, în contradicție cu poruncile lui Cristos și Cuvântul Său. Firea se află în război cu Duhul; starea lumească se strecoară în biserică, inclusiv în inima lucrătorului. Duhul veacului se dezlănțuie împotriva Împărăției nevăzute a lui Dumnezeu. În orice lucrare centrată pe Cristos, cu siguranță vor apărea epuizarea și singurătatea.
Însă Ilie nu era singur și nici noi nu suntem. Trebuie să ne bucurăm pentru toți cei care nu și-au plecat genunchiul înaintea unei teologii liberale, care nu au cedat presiunii de a se conforma ideologiilor lumii, ci au rămas fermi pentru Cristos. Există multe astfel de persoane pe întregul glob, care și-au păstrat integritatea și îl slujesc pe Isus pe deplin. Pentru ei ne bucurăm.
3. BUCURĂ-TE PENTRU LUCRAREA PE CARE O FACE CRISTOS ASTĂZI
În cartea Ezra, vârstnicii s-au jelit când au văzut temelia noului templu. Ei fuseseră mult timp prin preajmă pentru a-și aminti slava și frumusețea templului lui Solomon, iar această lucrare nouă pălea în comparație cu aceea. Însă israeliții mai tineri, bărbații și femeile care nu văzuseră niciodată vechea lucrare, se bucurau de ceea ce făcea Dumnezeu în acel moment. Glasul lor de bucurie se auzea până departe (Ezra 3:12-13).
În vremurile noastre, este ușor să reproducem tristețea vechii generații care a văzut slava dintâi. Mulți dintre noi au fost martorii unor mișcări mari ale Duhului. Iar dacă nu am fost, putem citi despre diferite perioade din istoria bisericii când Dumnezeu a lucrat puternic în inimile a milioane de persoane. Dacă nu suntem atenți, chiar și unele istorisiri din Faptele Apostolilor ne pot descuraja dacă privim la vremurile în care trăim.
Însă credinciosul perspicace poate vedea ceea ce face Dumnezeu. În mijlocul haosului și tumultului din lumea noastră, Dumnezeu lucrează. În părțile lumii unde Creștinismul este suprimat sau ilegal, adevărată Evanghelie încă se răspândește. Deși lumea occidentală se află prinsă sub vraja lipsei de adevăr și atacă adevărul prin intermediul sistemelor educaționale, de divertisment și politice, tinerii se ridică victorioși în părtășia lor cu Cristos. Privește în jurul tău. Găsește cazurile vrednice de laudă ale tinerilor bărbați și femei care sunt împotriva curentului culturii lor și îl urmează pe Isus. Aceștia există. Bucură-te.
4. BUCURĂ-TE CÂND VIAȚA CUIVA ESTE ATINSĂ DE CRISTOS
Chiar și atunci când o singură viață este salvată, este bucurie în cer (Luca 15:7,10). Oare nu ar trebui să fie la fel și pe pământ? În zilele timpurii ale bisericii, când ologul a fost vindecat la poarta Templului, acesta s-a ridicat, a mers, a sărit în sus și L-a slăvit pe Dumnezeu. Oare nu ar trebui să facem și noi la fel când Dumnezeu salvează pe cineva de pe calea lui greșită?
Amintește-ți că Faptele Apostolilor detaliază mișcările masive ale Duhului lui Dumnezeu, dar spune și poveștile unor persoane individuale. Cerșetorul de la templu, alegerea lui Ștefan și a lui Filip, eunucul etiopian - toți aceștia au avut o poveste de spus. Convertirea lui Saul, viziunea lui Corneliu, dedicarea lui Timotei pentru lucrarea misionară a lui Pavel - toate acestea au fost vrednice de spus de către doctorul Luca.
Unul dintre cele mai rapide remedii pentru depresia provenită din lucrare este să ne concentrăm asupra persoanelor individuale care alcătuiesc întregul decât asupra întregului, care este alcătuit din persoane individuale.
Uneori, leacul pentru depresia provenită din lucrare se găsește făcând o scanare rapidă în mințile noastre a poveștilor harului lui Dumnezeul la care am avut privilegiul să fim martori. Gândindu-ne la nume și întâmplări reale, putem evita nebuloasa frustrării provenite din lucrare. Păstorul Cel Bun se bucură de o singură oaie găsită, și așa ne putem bucura și noi dacă alegem să gândim așa.
5. BUCURĂ-TE CÂND EȘTI TRANSFORMAT SĂ TE ASEMENI MAI MULT CU CRISTOS
Pavel a spus că începem să ne asemănăm mai mult cu Cel Căruia ne închinăm. „Noi toți, cu fețe neacoperite, reflectăm slava Domnului, ca într-o oglindă, și suntem transformați în asemănarea Sa din slavă în slavă; aceasta vine de la Domnul, care este Duhul” (2 Corinteni 3:18). Însă pare că sanctificarea noastră este înceată. Păcatele ne înconjoară, de obicei aceleași păcate vechi care ne-au chinuit dintotdeauna, și când reapar în viețile noastre, poate fi peste măsură de descurajator.
Însă vin și momente de victorie. Dacă ai umblat cu Cristos și te-ai predat Lui, nu ești cine ai fost odată. A avut loc o transformare. Iar când se ivesc momente de victorie, este bine să le sărbătorim.
Îmi aduc aminte de un e-mail pe care mi l-a trimis un pastor asistent. Acesta a avut ocazia să mă vadă în acțiune în sute de situații. De exemplu, a fost de față când cineva s-a luat de mine într-un mod destul de agresiv. În loc să mă agit și eu, mi-am păstrat calmul, exprimându-mă clar și explicând ce urma să facem (și să nu facem). E-mailul pe care mi l-a trimis acest pastor coleg era despre acea confruntare. M-a lăudat pentru că văzuse creșterea. În mod obișnuit, nu aș fi reacționat cu o asemenea stăpânire de sine, însă cel puțin în acea zi, asemănarea cu Cristos a triumfat. Pe măsură ce am citit acele rânduri, m-am bucurat de gradul asemănării cu Cristos pe care Duhul a înfăptuit-o în inima mea.
6. BUCURĂ-TE CÂND STRĂDANIILE DIN LUCRARE SUNT FINALIZATE
Ții minte când Neemia a supravegheat finalizarea zidului Ierusalimului? Procesul de terminare a clădirii a durat puțin mai mult de 50 de zile. Pregătirile și rugăciunile au durat mai mult, dar tot a fost un proces rapid. Și chiar după ce zidul a fost finalizat, tot a rămas multă muncă în urmă. Însă după ce au finalizat construcția zidului, Neemia a inițiat o sărbătoare: „I-am pus pe conducătorii lui Iuda să se suie pe zid și am organizat două coruri mari.” (Neemia 12:31)
În lucrare și în viață mereu sunt multe de împlinit, mereu mai multă lucrare de îndeplinit. Din acest motiv, rareori mă opresc să sărbătoresc finalizarea unui lucru. Poate că este la fel și în cazul tău. Însă este bine să ne oprim din ce facem și să ne bucurăm atunci când un lucru pe care l-am inițiat, îndeosebi pentru Cristos, este dus la îndeplinire.
Personal, când termin expunerea unei cărți din Biblie, scriu o carte sau termin încă un an de lucrare în biserica noastră, trebuie să mă opresc și să mă bucur. Acestea sunt mici victorii care fac parte din vederea de ansamblu a Împărăției lui Dumnezeu, însă dacă nu le sărbătoresc, epuizarea și amărăciunea pot ieși învingătoare.
7. BUCURĂ-TE CÂND DUHUL TE TRIMITE ÎNTR-O NOUĂ AVENTURĂ MISIONARĂ
Este palpitant să fii implicat în lucrare. Pavel, un bărbat bătut, jefuit și deseori încarcerat pentru lucrarea lui, i-a mulțumit lui Dumnezeu că l-a chemat la ea: „Îi sunt recunoscător lui Isus Cristos Domnul nostru, Care m-a întărit, pentru că m-a considerat credincios și m-a pus în slujba Lui.” (1 Timotei 1:12). Deși este dureroasă în multe privințe, bucuria slujirii lui Cristos întrece cu mult greutățile. Necazul acesta este ușor de purtat și temporar în lumina greutății veșnice a slavei (2 Corinteni 4:17).
Deseori, când îl slujim pe Cristos, El vine încet și ne conduce într-o nouă perioadă de lucrare în Numele Lui. Poate fi un nou câmp de misiune la care ne cheamă, unul pentru care trebuie să ne facem bagajul și să plecăm, însă poate fi și mai simplu, ca o nouă lucrare în mediul nostru local. Este palpitant să pornești în călătorii noi cu Domnul; ar trebui să ne bucurăm de chemarea pe care a pus-o în viețile noastre.
8. BUCURĂ-TE DE CRUCEA LUI CRISTOS
Pavel spunea: „Căci mie nu îmi e rușine de Evanghelie, fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede” (Romani 1:16).
"Dacă toate sursele de bucurie secătuiesc, crucea lui Cristos rămâne un râu dezlănțuit de bucurie. În orice circumstanțe, putem sărbători ceea ce a făcut Cristos pentru noi - aceasta este o fântână adâncă cu implicații veșnice și trebuie să ne bucurăm de ea întreaga viață."
Lista noastră de bucurie poate fi infinit de lungă, însă punctele de mai sus sunt câteva motive de pe lista mea, care m-au ajutat în lucrare de-a lungul anilor. Dacă te străduiești să ai înaintea lui Dumnezeu o inimă care sărbătorește, gândește-te la câteva dintre acestea sau întocmește-ți propria listă; însă petrece câteva momente în fiecare zi să I le spui lui Dumnezeu. Pe măsură ce îi mulțumești Lui, bucurându-te de harul Lui pentru tine, cred că vei vedea că povara ta va fi mai ușoară. La fel ca Pavel în temnița din Filipi, vei începe să cânți despre El și harul Lui.