
Să ne aducem aminte ce s-a întâmplat pe cruce, la Calvar, acum 2000 de ani. Deși mulți mureau prin răstignire sub stăpânirea Imperiului Roman, moartea unui singur om a fost unică.
Moartea lui Isus Cristos din Nazaret a fost diferită de oricare alta.
Biblia ne spune că Isus a murit în locul nostru, nu doar în sensul fizic, ci și în cel spiritual. El a suferit moartea unui păcătos sub mânia lui Dumnezeu, în vederea achitării plății păcatului. Scripturile ne învață că Isus Cristos a suferit o moarte ispășitoare, plătind păcatul întregii lumi: „Cel Drept, pentru cei nedrepți, ca să ne aducă la Dumnezeu" (1 Petru 3:18). Acesta este un mesaj minunat, însă ofensator pentru multe persoane.
Am auzit voci care spun că ar fi imoral ca o persoană nevinovată să fie pedepsită din cauza păcatelor altcuiva. Aceștia refuză să creadă că Cristos a murit pentru păcatele lumii. Există chiar și o întreagă școală de gândire care îi atribuie lui Pavel această parte a învățăturii creștine, nu lui Isus. Susținătorii ei afirmă că Isus nu a spus niciodată că va muri pentru păcatele lumii și că această idee face parte din mitologia născocită de urmașii Lui, Pavel fiind principalul vinovat.
Acum câțiva ani, pe când locuiam în Londra, am cunoscut un englez care se convertise la Islam sub influența soției lui, de origine din Orientul Mijlociu. În timp ce îi vorbeam despre Cristos, mi-a mărturisit că versiunea Creștinismului prezentată de mine nu seamănă deloc cu învățătura lui Isus. Era extrem de ofensat de ideea că sângele lui Cristos face ispășire pentru păcat. Mii-a spus că Pavel inventase ideea și e nevoie doar să fii un om bun ca să fii acceptat de Dumnezeu. Așa că l-am întrebat: „chiar crezi că Pavel a inventat credința creștină?" „Da", a răspuns el, adăugând: „Înainte de Pavel, nimeni nu a crezut că Isus a murit pentru păcatele lumii". I-am răspuns: „Interesant ceea ce spui, pentru că Isaia spune (cu 700 de ani înainte de nașterea lui Cristos): „Dar El era străpuns pentru fărădelegile noastre, zdrobit pentru nelegiuirile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea era peste El, și prin rănile Lui suntem vindecați. Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare urmându‑și propria cale, dar Domnul a pus asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor... Dar cine din generația Sa s‑ar fi gândit că El era șters de pe tărâmul celor vii și lovit pentru fărădelegea poporului Meu? I‑au pus mormântul lângă al celor răi și L‑au așezat în groapa celui bogat…" Isaia 53:5-9). Deci Vechiul Testament spune că Mesia urma să își dea viața ca jertfă pentru păcat. Pavel nu a inventat ideea că Cristos a făcut ispășire pentru păcat; Dumnezeu a inventat-o! Bărbatul a rămas cu gura căscată.
Promisiunea dată chiar la început (Geneza 3:5) spune că Dumnezeu avea să trimită un Răscumpărator care va zdrobi capul șarpelui (Satan), însă însuși călcâiul Lui va fi zdrobit în acest proces (referință la moartea lui Cristos care ne salvează din păcatele noastre).
Când se referă la sistemul jertfelor din Vechiul Testament, oamenii deseori întreabă: "De ce au fost omorâte și sacrificate toate acele animale? Este atât de barbar! Nu realiza și Dumnezeu treaba asta?" Dumnezeu voia să ne transmită nouă, unor oameni încăpățânați, cu inimi împietrite, că prețul păcatului este sângele vărsat al unei victime nevinovate. Era ca și când Dumnezeu spunea: „Acesta a fost prețul pentru a restaura relația ta cu Mine, iar toate acele jertfe sunt doar imaginea pe care o înfățișez înaintea ta a Celui Care va veni și se va da pe Sine ca jertfă supremă - Mielul lui Dumnezeu, care ia păcatul lumii".
Pe cruce, Isus a murit pentru a plăti răscumpărarea păcătoșilor.
Pentru păcatele mele și ale tale, pentru păcatele oricui a trăit și va trăi vreodată. Este uimitor! Cum spunea și psalmistul: „O asemenea cunoștință este prea minunată pentru mine; este atât de înaltă încât nu o pot pricepe." (Psalmul 139:6) Deși nu putem cuprinde în întregime ce s-a întâmplat în acea zi la calvar, putem să medităm astăzi la acest adevăr și să aducem mulțumire Celui Care a arătat cea mai măreață dragoste dintre toate, căci El, prin harul lui Dumnezeu, a gustat moartea pentru toți.