Misionarii sunt deseori considerați o specie rară. Ei își părăsesc casa, se integrează într-o cultură străină și aduc un concept străin (Evanghelia) oamenilor care nu știu că au nevoie de el. Într-adevăr, acesta nu este un trai obișnuit. Și totuși, viața lor este plină de biruințele și dezamăgirile pe care le împărtășim cu toții, în calitate de creștini.
UNII TREC PRIN GREUTĂȚI URIAȘE, ȘI PRIN VIAȚA LOR, NE ÎNCURAJEAZĂ PE TOȚI SĂ AVEM O UMBLARE MAI PROFUNDĂ CU DOMNUL. O ASTFEL DE PERSOANĂ A FOST DR. HELEN ROSEVEARE.
Născută în 1925 în Hertfordshire (Anglia), Helen a aflat pentru prima dată despre Misiunea Globală când era mică, la Școala Duminicală din cadrul bisericii anglicane pe care o frecventa. Inima i-a fost mișcată când profesoara ei a vorbit despre lucrarea din India. Helen a decis la o vârstă fragedă că și ea avea să devină misionară. Tatăl ei a pus un mare accent pe educație, așa că ea s-a adâncit în studii, ceea ce a determinat-o să aprofundeze medicina la Universitatea Cambridge. Însă, pe măsură ce s-a maturizat și a devenit adult, Helen a devenit conștientă de existența unui gol chinuitor în suflet. Nu se îndepărtase niciodată de la educația ei anglicană, dar tânjea după ceva mai mult decât viața confortabilă pe care o dusese când era copil. Domnul a chemat-o la El în timp ce studia la universitate, printr-un coleg care a invitat-o să se alăture uniunii creștine locale. Întâlnirile de rugăciune și studiile biblice au inspirat-o pe Helen să citească întregul Nou Testament pentru prima dată în viață.
Dumnezeu a atins-o puternic în timpul unui retreat de weekend condus de Dr. Graham Scroggie. În timpul uneia dintre sesiuni, Helen a primit harul Domnului împreună cu convingerea că păcatele i-au fost iertate. După întâlnire, a mers să îl vadă pe dr. Scroggie și să îi spună despre tot ce se întâmplase! El a deschis Biblia ei și a scris o rugăciune bazată pe Filipeni 3:10, care a prezis lucrarea Domnului ce avea să aibă loc în viitor, în viața ei.
„În această seară, ai început să cunoști prima parte a versetului: ‘să Îl cunosc pe El’. Acesta este doar începutul, căci călătoria ce-ți stă înainte va fi lungă. Rugăciunea mea pentru tine este să continui să trăiești tot versetul și să cunoști ‘puterea învierii Lui’ și, poate cu voia Domnului, într-o bună zi, și ‘părtășia suferințelor Lui, devenind ca El în moartea Lui’”.1
DUPĂ CE HELEN A ABSOLVIT DE LA CAMBRIDGE, S-A ALĂTURAT MIȘCĂRII WORLDWIDE EVANGELIZATION CRUSADE PE POST DE MISIONAR MEDICAL ÎN CONGO BELGIAN.
Apoi s-a mutat în Belgia, unde, mai întâi a învățat franceză, iar apoi a studiat Medicină Tropicală, înainte să asculte de chemarea misionară pe care a primit-o când era mică, în Herfordshire.
Helen a ajuns în nord-estul Congo în 1953. Era hotărâtă să muncească și să trăiască în comunitatea locală. Acolo a fost învățată să folosească cărămida refractară, ajutând la construirea de la zero a unui spital. Prin această simplitate și tenacitate de spirit și-a câștigat numele, mama Luka, după autorul și doctorul Noului Testament, Luca.
Pe parcursul primilor ani, a deschis și un centru de formare pentru asistente și o secție de maternitate. În timpul acestor ani de muncă grea și de greutăți, Domnul i-a arătat lui Helen păcatele ei: încăpățânare continuă, lipsă de răbdare și mândrie în privința etniei.3 Extenuată, s-a pomenit având dispute cu colegii și localnicii, până când a fost încurajată de pastorul ei local să petreacă o săptămână departe, în rugăciune și post. În urma acestei experiențe, s-a simțit reînnoită, însă tot avea să fie sfătuită să se întoarcă în Anglia pentru odihnă și reîmprospătare.
În timp ce se afla în permisie în Cornwall, Helen s-a înscris în alte programe de formare medicală. Acolo, a întâlnit un doctor britanic tânăr, și în curând, o idilă a luat ființă. Helen s-a gândit să se stabilească la casa ei, la viața de căsnicie. Dar Domnul i-a dat de înțeles că trebuie să rămână necăsătorită – ultimul lucru pe care voia ea să îl facă. După o luptă mare cu Domnul, a acceptat în final planul Său divin, și în 1960, Helen s-a întors în Congo.
În ianuarie 1960, guvernul belgian a fost de acord cu decolonizarea. Pe 30 iunie 1960, Congo a devenit independent, formându-se Republica Democrată Congo (RDC). Însă RDC a alunecat într-un gol politic atunci când guvernul belgian a părăsit brusc regiunea, cauzând conflicte în interiorul guvernului, ceea ce a dus la revolte care s-au transformat în războiul civil din 1964.
În acest timp, mulți misionari și demnitari s-au întors acasă pentru că erau atacați, torturați și deseori executați. Helen a decis să rămână. Spitalul ei era singurul pe o rază de 160 km. Când rebelii Simba și-au făcut apariția, sătenii au încercat să o protejeze, dar ea a fost maltratată, violată și luată ostatică. Deși a experimentat cel mai mare rău din viața ei, Helen a mărturisit că a avut un sentiment copleșitor al prezenței lui Dumnezeu.5 Pe măsură ce au trecut anii, Domnul i-a vorbit și i-a oferit o înțelegere mai profundă a ceea ce se întâmplase. În 1976, ea a împărtășit aceste cuvinte la conferința de misiune Urbana:
„Un cuvânt a devenit surprinzător de evident, și acel cuvânt a fost ‘privilegiu’. El nu a îndepărtat durerea, cruzimea sau umilirea. Nu! Acestea încă persistau, dar acum era cu totul diferit. Le trăiam cu El, pentru El, în El. El îmi oferea, de fapt, privilegiul inestimabil de a lua parte, într-o mică măsură, la părtășia suferințelor Lui. Privind în urmă la săptămânile de încarcerare și anii de slujire continuă care au urmat, unii au încercat 'să calculeze costul’, dar eu am observat că acesta este umbrit de privilegiu. Dintr-o dată, costul pare foarte mic, tranzitoriu, în lumina măreției și permanenței pivilegiului.”6
În 1966, Helen Roseveare s-a întors în RDC și a acceptat provocarea de a construi un nou spital într-o locație nouă.
După ce a ajuns pe teren, a descoperit că trebuia să înceapă construcția de la zero. Un doctor misionar muncea alături de ea, în timp ce ea instruia doctorii naționali. Helen a trimis o invitație deschisă în satele din împrejurimi, și, spre surprinderea ei, 20 de candidați au răspuns. Înainte ca aceștia să înceapă pregătirea medicală, a fost necesar să ajute la construirea edificiului, așa că au pus cărămizile una peste alta și au construit spitalul. Din păcate, nu au avut pe nimeni care să aibă calificare în construirea acoperișului. Așa că, după ce au terminat zidurile, pregătirea lor a fost pusă pe linia de așteptare, pe măsură ce ei s-au rugat și L-au așteptat pe Domnul. A apărut acolo alt misionar, a cărui soție avea nevoie de o operație urgentă. S-a dovedit că acesta era un muncitor care construia acoperișuri, astfel încât a putut să termine edificiul cu 250 de paturi.
Odată cu trecerea timpului, RDC a recunoscut oficial noul spital, ceea ce a adus subvenții de la guvern și mai mulți studenți. Un nou cuplu a fost desemnat să supravegheze misiunea, iar prin 1973, timpul lui Helen se apropia de sfâșit. Starea ei de sănătate era rea și a mai și fost implicată într-o dispută studențească legată de finanțe, care a fost adusă înaintea conducerii. Înainte să plece, a soluționat conflictul cu studenții, care s-a pocăit de acuzațiile lor false și au onorat-o compunând cântece pentru petrecerea ei de rămas-bun.
Helen Roseveare s-a stabilit în Irlanda de Nord, unde a rămas activă până s-a dus la Domnul în 2016.8 Și-a petrecut ultimii ani din viață scriind, ținând discursuri în public și încurajând noile generații de misionari să urmeze chemarea. Aceasta a revizuit deseori cuvântul „privilegiu”. Tot ceea ce a îndurat ea (greutățile, celibatul, suferințele, etc.) s-a disipat în ceea ce ea a numit „marele privilegiu de a fi folosită de Domnul”. În acest fel, această femeie dinamică rămâne un exemplu pentru misionarii de pretutindeni.
SURSE
1 "A Woman of Whom the World Was Not Worthy: Helen Roseveare (1925-2016)." The Gospel Coalition. Accesat pe 21 mai 2018. https://www.thegospelcoalition.org/blogs/justin-taylor/a-woman-of-whom-the-world-was-not-worthy-helen-roseveare-1925-2016/.
2 "Mama Luka Comes Home." Cross.tv. Accesat pe 21 mai 2018. http://www.cross.tv/78482.
3 "Congo Rebels Reached Helen Roseveare." Christianity.com. Accesat pe 21 mai 2018. https://www.christianity.com/church/church-history/timeline/1901-2000/congo-rebels-reached-helen-roseveare-11630820.html.
4 Wiese, Bernd Michael, and Dennis D. Cordell. "Democratic Republic of the Congo." Encyclopædia Britannica. March 09, 2018. Accesat pe 21 mai, 2018. https://www.britannica.com/place/Democratic-Republic-of-the-Congo/The-Congo-crisis.
5 ChristianFocus. "An Interview with Dr. Helen Roseveare." YouTube. November 06, 2011. Accesat pe 21 mai 2018.
6 Roseveare, Helen. Give Me This Mountain. Scotland: Christian Focus, 2006.
7 "Helen Roseveare." URBANA. Accesat pe 21 mai 2018. https://urbana.org/blog/helen-roseveare.
8 "Helen Roseveare." Wikipedia. May 12, 2018. Accesat pe 21 mai 2018. https://en.m.wikipedia.org/wik...